2024
-
Argeşeanul Marin Vasile, meşter fierar din satul Jupâneşti, comuna Coşeşti, a fost declarat Tezaur Uman Viu, primind astfel recunoaştere la nivel naţional ca un creator şi păstrător al valorilor tradiţionale, a anunțat Consiliul Județean Argeș.
-
Petru Mateș este originar din Dumbrava de Sus, comuna Ribița, locul despre care se spune că ar fi fost „ținutul meșterilor fluierari”. Pe vremuri, de la meșterii din acest sat, toți moții luau fluiere. Însuși Avram Iancu ar fi fost printre cei care a cântat la instrumentele muzicale confecționate în Dumbrava de Sus. Petru Mateș este printre ultimii păstrători ai acestui meșteșug de însuflețire a lemnului cu note muzicale din Țara Zarandului. Pe lângă instrumente muzicale, confecționează obiecte decorative sau de cult, pe care le încrustează minuțios cu motive geometrice și simboluri. Din mâinile lui Petru Mateș iau naștere piese de un artistism desăvârșit, așa cum doar un talent artistic înnăscut poate crea.
-
Născut la țară, Emil Mihaiu a deprins de mic tainele cântatului la vioară, iar talentul înnăscut l-a făcut să devină un violonist valoros. bogația multiculturalismului din zona aceasta a Transilvaniei i-a permis să aibă o viziune superioară asupra muzicii. Om modest, dar excepțional la mânuitul arcușului, Emil Mihaiu a povestit într-un reportaj, printre cântece și jocuri, despre copilărie, despre prima vioară, cu care cânta melodii auzite la radio, singur sau cu muzicanții din sat, despre cum a învățat să scrie pe note cântecele auzite la alții. La vârsta de 12 ani, Emil Mihaiu a cântat la prima nuntă, care s-a întins până spre dimineață, la Năsal. A dus muzica tradițională românească prin toată lumea, în turnee în Japonia, Israel, Franța, Anglia, Germania, Italia, Ungaria, Grecia etc. I s-a propus chiar să rămână în străinătate, să învețe copii, pentru un salariu foarte bun, dar a refuzat.
-
Pe albul imaculat al borangicului, Elena Neagu ţese firul veşniciei, la un râzboi vechi de 50 de ani. Brodează motive tradiţionale de mică, înainte de a şti cum se ţine casa şi cum se leagănă pruncii. Mama ei a învăţat-o câtă măiestrie pot ascunde două mâini care şi-au aflat rostul în lume. „La 13 ani am ţesut preşuri, am făcut covoare, zeci. E foarte migălos. Nu iese treabă bună dacă nu eşti atent”, ne spune Elena Neagu. „Asta ar trebui să facă două femei, dar eu fac singură. Înainte a aseza războiul, urzesc, apoi învelesc, pun pe sul acolo, 50 de metri. Apoi dau pe iţe, dau în spate, leg gura. Ca să fac trandafirii ăstia trebuie să număr cu acul şi să pun pe iţe multe”, adaugă ea. Pentru că duce mai departe măiestria ţăranului român, femeia de 77 de ani a fost declarată „Tezaur Uman Viu”. E singura din judeţul Galaţi cu acest titlu.
-
Margareta Negură s-a născut în satul Fumosu, județul Suceava.
În satul Frumosu tradiția cojocăritului continuă să dăinuie datorită Margaretei Negură. În noiembrie 2024, ea a fost distinsă cu titlul Tezaur Uman Viu, unul dintre cele 16 titluri acordate la nivel național în cadrul celei de a XIII a ediții a Programului Tezaure Umane Vii, inițiat de Ministerul Culturii
Cojocăritul reprezintă arta tradițională de confecționare a cojoacelor – piese esențiale ale costumului popular românesc, făcute din blană de oaie, cu cusături și decoruri specifice tradițiilor locale. Acest meșteșug presupune prelucrarea minuțioasă a pielii, precum și realizarea ornamentelor care reflectă identitatea culturală a zonei Bucovinei. -
M𝐢𝐡𝐚𝐢𝐥 𝐏𝐨𝐩, 𝐣𝐮𝐜𝐚̆𝐮𝐬̦𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐆𝐡𝐢𝐫𝐢𝐬̦𝐮 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧, 𝐝𝐞𝐬𝐞𝐦𝐧𝐚𝐭 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫 𝐔𝐦𝐚𝐧 𝐕𝐢𝐮 𝐝𝐞 𝐌𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢. Un nou titlu de Tezaur Uman Viu a fost acordat de Ministerul Culturii jucăușului 𝐌𝐈𝐇𝐀𝐈𝐋 𝐏𝐎𝐏 din Ghirișu Român, comuna Mociu, recunoscut ca personalitate de referință în păstrarea și transmiterea spre cei tineri a jocului tradițional autentic din Câmpia Transilvaniei. Dosarul de candidatură a fost depus prin efortul echipei de cercetare a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Cluj, în cadrul sesiunii a XIII –a, 2024, organizată de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
-
Viorica Puți din comuna Batarci, județul Satu Mare este împletitoare de mirese, o ocupație care se regăsește doar în Țara Oașului și este cea mai spectaculoasă etapă a unui ritual existențial esențial: cel al căsătoriei. Fiecare element al împletiturii își are rostul lui, fără de care nunta oșnească nici nu ar putea fi imaginată. Puține sunt în Țara Oașului femeile care se îndeletnicesc cu împletitul mireselor și de aceea, ele se bucură de un mare respect din partea întregii comunități, astfel că gătitul miresei este un eveniment cu o semnificație aparte. Elementul care particularizează împletitul miresei și care este foarte spectaculos, îl reprezintă coada împletită a miresei. Nu este la îndemâna oricui să realizeze coada (împletitura), astfel că meșterițele autentice se află la mare căutare. Împletitul este un adevărat ritual riguros și atent etapizat, dar rezultatul este pe măsură. Peste părul împletit, se fixează numeroase podoabe într-un melanj de forme și culori armonioase. Viorica Puți este considerată o adevărată maestră printre cele care mai știu să împletească coada miresei și să gătească mireasa pentru nuntă, conform cutumei strămoșești. Îndrăzneață și plină de energie, așa cum îi stă bine unei oșence autentice, ea a deprins repede meșteșugul realizării podoabelor necesare gătitului miresei: zgărzi, „labe” (zgărzi late de 5-7 cm), cununa de mireasă, coada cununii. În timp și-a creat o adevărată colecție. Podoabele astfel create sunt realizate în culorile caracteristice satului Batarci și care nu se regăsesc în celelalte sate din Oaș. Cununile meșteriței respectă cu sfințenie tehnicile autentice, moștenite din moși strămoși. Meșterița Viorica Puți este recunoscută în comunitatea sa natală, în Țara Oașului și în judeţul Satu Mare ca o creatoare, păstrătoare și transmițătoare a valoroaselor elemente de patrimoniu cultural material și imaterial. Roadele muncii ei au fost răsplătite cu diferite ocazii, prin diferite premii și diplome de excelență.” se arată în recomandarea scrisă de către Robert LASZLO, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.
-
Mehedințeanca a primit titlul pentru domeniul spiritualitate, interpret (neprofesionist) de muzică vocală tradițională.
„Recunoscându-i calitățile de creatoare, păstrătoare și transmițătoare a elementelor de patrimoniu imaterial specifice subzonei etnografice mehedințene de la intersecția culturilor tradiționale din Oltenia și Banat, Clisura Dunării, pentru performerul care este și azi, la cei 86 de ani, muzeografii secției Etnografie și Artă Populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier au înaintat Ministerului Culturii dosarul de candidatură a Anei Rogobete la titlul Tezaur Uman Viu.
Pentru toate dovezile „bazei de date” care este azi Ana Rogobete, dovezi aduse de muzeul severinean Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism științific de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, aceasta decide, în urma evaluării dosarului de candidatură, acordarea titlului Tezaur Uman Viu – domeniul spiritualitate, interpret (neprofesionist) de muzică vocală tradițională dodei Ana Rogobete. -
Nicolae Sava s-a născut în Republica Moldova, locul în care și-a descoperit și cultivat pasiunea pentru muzică. Totuși, cea mai mare parte a activității sale creative în arta confecționării instrumentelor muzicale s-a desfășurat în România, la Viișoara, județul Bistrița-Năsăud. Maestrul Nicolae Sava este un remarcabil artizan de instrumente tradiționale românești, recunoscut pentru îmbinarea armonioasă dintre meșteșugul tradițional și inovația modernă. În paralel cu activitatea sa de constructor de instrumente, este și un muzician desăvârșit, cu o carieră completă: studii superioare de specialitate și o bogată experiență scenică, dobândită în numeroase concerte susținute atât în țară, cât și peste hotare.
-
Cel mai înalt titlu onorific din Domeniul Patrimoniului Cultural Imaterial, constituit de UNESCO și preluat de Ministerul Culturii al României A AJUNS ÎN COMUNITATEA TERITORIALĂ SLATINA – UCRAINA ! Din partea laureatuli titlul onorific TEZAUR UMAN VIU – 2024, Șiman Ion „STÂNGACIU”.
-
„Originar din Dăbuleni – Dolj, Dumitru Șotorog zis Mitriță este un etalon pentru dansul călușeresc și o autoritate în ce privește performarea Călușului tradițional, arhaic care evidențiază atât calitățile coregrafice ale călușarilor din Dăbuleni dar și valențele vindecătoare ale dansului și ritualului călușeresc. Dumitru Șotorog a jucat Călușul încă de copil, în 1988 devenind membru al cetei conduse de Gheorghe Iufu, iar din 1994 este vătaful călușarilor dăbuleni. Recunoașterea măiestriei sale și a autorității în ce privește dansul călușeresc o are și din partea celor care organizează proiecte culturale dedicate și care i-au acordat premii atât personale cât și cu ceata pe care o conduce.“ Amelia Etegan – manager C.J.C.P.C.T. Dolj.
-
Ţesătoarea Maria Tantan din Tismana, recunoscută recent ca „Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii, realizează covoare pentru mănăstirile din România şi din străinătate, fiecare ţesătură creată de ea spunând o poveste.
Potrivit unui comunicat de presă de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, născută şi crescută în Tismana, Maria Tantan a fost înconjurată de tradiţiile şi meşteşugurile locale încă din copilărie. A învăţat arta ţesutului de la mama şi bunica sa, continuând astfel o tradiţie familială transmisă din generaţie în generaţie. De-a lungul anilor, a perfecţionat tehnici tradiţionale de ţesut, creând piese autentice care reflectă identitatea culturală a zonei Gorjului. Unele dintre covoarele sale au necesitat chiar şi şase luni de muncă intensă, fiind realizate cu precizie şi migală. Modelele tradiţionale olteneşti, care încorporează simboluri străvechi, sunt adesea adaptate cerinţelor lăcaşurilor de cult, dar păstrează mereu autenticitatea specifică zonei. „În Tismana, loc binecuvântat de tradiţii, Maria Tantan ţese nu doar covoare, ci şi povestea unei vieţi dedicate artei populare româneşti. Recunoscută recent ca ‘Tezaur Uman Viu’ de către Ministerul Culturii, această ţesătoare desăvârşită a devenit un simbol al pasiunii şi dăruirii pentru păstrarea meşteşugurilor autentice. Ţesătoarea, ale cărei mâini poartă semnele anilor de muncă, a realizat covoare pentru mănăstirile din România şi din străinătate, ajungând până în Grecia, Israel şi alte colţuri ale lumii. De-a lungul carierei sale a creat covoare care înfrumuseţează locuri sfinte, devenind o punte între tradiţia românească şi spiritualitatea universală”, se arată în comunicat.
Titlul de „Tezaur Uman Viu” este acordat de Ministerul Culturii persoanelor care contribuie în mod esenţial la păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial al României, iar Maria Tantan spune că aceasta a fost cea mai mare bucurie din viaţa ei.
-
Răduțu Liviu Țăran s-a născut în data de 19 martie 1961 în localitatea Fundu Moldovei, județul Suceava. . Liviu Țăran a fost desemnat în anul 2024 Tezaur Uman Viu al României, în domeniul spiritualității, pentru talentul și devotamentul său de interpret de muzică instrumentală tradițională. Liviu Țăran este recunoscut drept maestru al instrumentelor tradiționale – fluier, caval, tulnic – dedicându-se cu pasiune păstrării repertoriului ancestral al Bucovinei. Muzica lui face parte din viața comunității: acompaniază ritualuri, evenimente și momente de sobrietate, transmițând o emoție autentică și un profund sentiment de apartenență.
-
Teodor Tătar, un adevărat păstrător al jocului tradițional din Câmpia Transilvaniei și al bărbuncului, a fost recent desemnat „Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii, în cadrul Programului TEZAURE UMANE VII, ediția a XII-a. Dosarul de candidatură a fost depus cu succes de echipa de cercetare a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.