Horitoare

FELICIA CUCIUREAN
Horitoarea din Bilca – o viață între cântec, rânduială și femeile satului
Rădăcini într-o lume veche
În Bilca, un sat care și-a păstrat cu grijă ritmurile, poveștile și straiele, a venit pe lume, la 1 septembrie 1946, Felicia Cuciurean. Într-o familie de oameni simpli, Elena și Iordache, fata lor mijlocie a crescut într-un univers în care cântecul nu era podoabă, ci fel de a trăi. Acolo, între munți și obiceiuri vechi, vocea ei s-a ridicat întâi timid, apoi sigură, învățată chiar de la mama ei. Serbările școlare au fost primele scene, iar optica lumii copilului s-a transformat curând într-o vocație: aceea de horitoare.
În Bilca, horitul nu este doar un mod de a cânta, ci un ritual al satului, o formă de comunicare, o mărturisire și un strigăt de identitate. Felicia Cuciurean avea să devină unul dintre cei mai puternici purtători ai acestui grai muzical.
O viață petrecută printre oameni, la toate răscrucile vieții
Cântecele ei au răsunat în locurile care definesc o comunitate: la nunți, la botezuri, la cumătrii, la hramuri și chiar la momentele de rămas-bun. Felicia Cuciurean nu a refuzat niciodată chemarea oamenilor — pentru ea, a cânta era datoria firească a celui care primește darul vocii.
Ani întregi și-a notat, într-un caiet îngălbenit, toate versurile și piesele pe care le-a compus sau cules din sat. Unele îi aparțin, altele sunt ecouri ale lumii vechi, dar toate au trecut prin glasul ei înainte de a ajunge la alții. Cântecele acestea nu le-a gândit niciodată ca pe o moștenire pentru posteritate — ci ca pe o parte din viața de zi cu zi. Totuși, prin forța lor, au devenit parte din patrimoniul viu al Bucovinei.
Femeile din Bilca și miracolul „Bătrâneasca”
În anul 1970, Felicia Cuciurean a început să coordoneze Grupul vocal „Altița” din Bilca. Tot atunci a intrat și în celebrul grup al „Babelor din Bilca”. Era un grup unic în România — un ansamblu de femei care duceau pe scenele țării un dans străvechi: „Bătrâneasca de la Bilca”.
Acest dans nu e doar un joc, ci o relicvă vie a unui mod de a fi. Femeile urcă pe scenă cu baticurile albe, straiele închise la culoare și pașii care nu pot fi imitați decât dacă ai crescut în mijlocul acestei rânduieli. Felicia a devenit vocea și sufletul lor. A dus „Bătrâneasca” în festivaluri, în concursuri, în sate și orașe, purtând cu ea nu doar forma unui dans, ci întreaga identitate a locului.
Înainte de 1989, Grupul din Bilca și Fetele de la Căpâlna erau simboluri ale tradiției feminine din România. Astăzi, grupul este mai rar prezent pe scene, solicitările sunt mai puține, lumea s-a schimbat — dar Felicia Cuciurean continuă să lupte pentru ca dansul și cântecele să nu se stingă.
Horitoare, rapsod, creatoare de folclor
Felicia Cuciurean este un paradox frumos: o femeie cu o viață obișnuită, dar cu o putere artistică extraordinară. A compus zeci de cântece, a cules și mai multe. A scris totul cu mâna ei, într-un caiet care ar putea singur să devină document etnografic.
A cântat în toate imprejurările satului, acolo unde viața cere glas: la bucurie, la lacrimă, la trecere, la binecuvântare. Repertoriul ei e bogat, viu și nealterat — un amestec de doine, hore, strigături și melodii pe care și le amintește fără ezitare.
Pentru Felicia, cântecul e un act de identitate. Așa a simțit-o și comunitatea, care a trimis-o în repetate rânduri în festivaluri, concursuri și spectacole, unde a primit recunoașteri, printre care Premiul de Excelență la Câmpulung Moldovenesc.
O moștenire transmisă în familie
Deși a cântat pentru o lume întreagă, Felicia Cuciurean a avut mereu în minte că adevărata continuitate se face acasă. A învățat-o pe nepoata ei, Lenuța Cuciurean, toate cântecele, chiar în casă, în intimitatea familiei, așa cum mama ei a învățat-o pe ea. A simțit că doar așa poate fi sigură că glasul Bilcăi nu va rămâne fără ecou.
Într-o vreme în care tradiția se luptă să rămână vizibilă, această transmitere în lanț — bunică, nepoată — devine garanția că Bilca nu-și pierde horitoarea.
Tezaur Uman Viu
Felicia Cuciurean a primit titlul de Tezaur Uman Viu în 2013, o recunoaștere care nu i-a schimbat viața, dar a confirmat ceea ce satul știa de zeci de ani: că „Tante Filița” este una dintre cele mai importante hore și voci ale Bucovinei.
În Bilca, oamenii încă spun că, atunci când cântă, se face liniște. Ei știu că nu ascultă doar un cântec, ci ascultă satul în întregime.