Meșter popular (Creator de măști populare)

CONSTANTIN CURECHERIU
Tezaur Uman Viu – 2013
Creator de măști, performer al Jocului Cerbului, meșter fluieraș
________________________________________
Un om pentru care iarna nu e anotimp, ci destin
În satul Sticlăria, din comuna Scobinți, iarna nu începe niciodată atunci când ninge, ci atunci când dintr-o gospodărie pornește sunetul adânc al fluierului și, odată cu el, ecoul unor pași care pregătesc trezirea Cerbului. În acest univers cu rădăcini străvechi trăiește Constantin Curecheriu, născut la 11 septembrie 1948, un om pentru care tradiția nu este un cuvânt, ci o datorie, o identitate și o formă de a fi.
A crescut într-o familie numeroasă, copil al Elenei și al lui Gheorghe, într-o gospodărie în care munca, rânduiala și datinile erau firești, iar iarna aducea, an de an, un spectacol al întregului sat. În această lume, copilul Constantin a înțeles devreme că masca nu este un simplu obiect, ci un chip al spiritelor care au străbătut timpuri, generații și povești.
________________________________________
Primele întâlniri cu meșteșugul – un copil și un cerb de lemn
Avea doar zece ani când a învățat să confecționeze prima mască de cerb, sub îndrumarea lui Gheorghe Hrițcu, meșter recunoscut în sat. Pe atunci, lemnul de tei era mai mult decât o materie primă — era începutul unui dialog între copil și tradiție. Constantin învăța cum se alege bucata potrivită, cum se sculptează forma semirotundă a capului, cum se creează un maxilar mobil care, în timpul jocului, produce sunetul acela unic, clămpănitor, care face ca masca să prindă viață.
Pe măsură ce creștea, meșteșugul îi devenea al doilea glas. La doar 17 ani, în 1965, a confecționat primul fluier. Iar la 20 de ani, în 1968, a avut curajul să iasă pentru prima oară cu Cerbul în afara satului — la Tulcea — moment care avea să îi deschidă un drum lung de festivaluri, aplauze și recunoașteri.
________________________________________
O artă care pulsează – măști, lemn, piei, culori și simboluri
Mascile de cerb create de Constantin Curecheriu sunt mai mult decât obiecte ritualice. Sunt construcții elaborate, în care fiecare element are un rost clar. Lemnul de tei, ales de la rădăcina copacului, este sculptat după șabloane transmise de meșteri vechi, iar coarnele prind formă prin migală și intuiție. Mecanismul maxilarului mobil — o trăsătură definitorie a măștilor sale — transformă Cerbul într-un personaj viu, impresionant, care cucerește publicul dintr-o singură privire.
Trupul măștii este acoperit cu piei de capră sau de oaie, iar purtătorul este îmbrăcat în covoare de lână țesute manual, decorate cu motive florale, în care trandafirul roșu domină compoziția. Capul Cerbului este împodobit cu batiste cusute, mărgele, oglinzi, hurmuz și canafi — elemente care aduc lumină, culoare și ritm în timpul jocului, transformând meșteșugul într-o adevărată orchestră vizuală.
Pentru Constantin Curecheriu, fiecare mască este o poveste. O bucată dintr-o lume care nu se vede mereu cu ochiul liber, dar care se simte atunci când Cerbul își ridică fruntea, clămpănește din maxilar și pornește în pasul ritualic în fața publicului.
________________________________________
Jocul Cerbului – o moștenire care se învață din mers
Constantin nu este doar creator de măști, ci și performer al Cerbului. A purtat masca ani la rând, în sat și în localitățile vecine, de la Hârlău la Ruginoasa, de la Târgu Frumos la Cotnari. Aparițiile sale sunt amintite cu admirație atât de comunitatea din Sticlăria, cât și de cei care l-au întâlnit la festivaluri de datini și obiceiuri de iarnă. Uriașa și strălucitoarea mască de Cerb nu îl ascunde, ci îl dezvăluie — îl arată ca pe un om pentru care tradiția este un fel de a respira.
A fost invitat în parade, manifestări culturale, târguri naționale și internaționale, iar Cerbul din Sticlăria a ajuns astfel până la București, Iași, Bacău, Vaslui, Flămânzi, Vrancea, dar și peste hotare — în Franța, Germania, Republica Moldova și Italia. Fiecare plecare a fost o ocazie de a duce cu el un fragment din identitatea satului.
________________________________________
Mâinile care construiesc, suflul care cântă
Pe lângă măștile de cerb, Constantin Curecheriu este un talentat constructor și interpret de fluiere. A realizat instrumente pentru formațiile de fluierași din Sticlăria, Deleni și Coșarnița (Republica Moldova), devenind astfel un punct nodal în păstrarea muzicii tradiționale locale. Din mâinile lui au plecat fluiere care au dus mai departe sunetul Moldovei — clar, profund, nealterat.
În atelierul din gospodărie, printre lemne, șabloane și unelte, Constantin a format și două dintre cele mai importante ajutoare ale sale: fiii Mihai și Andrei-Ionuț. Ei lucrează astăzi alături de tatăl lor, ducând mai departe tehnicile, gesturile și rânduielile care definesc masca și jocul Cerbului.
________________________________________
Un om care formează comunități
Meșterul nu s-a oprit niciodată la arta pe care o stăpânește. A simțit mereu nevoia de a-i aduce pe ceilalți în jurul său. Astfel, tot datorită lui există astăzi formațiile de fluierași — copii și adulți — din Sticlăria. A devenit, fără să își propună, un lider cultural, un om în jurul căruia se strânge comunitatea atunci când vine vorba de tradiție.
În propria gospodărie, a întemeiat o colecție muzeală cu obiecte etnografice, deschisă copiilor și elevilor care vor să înțeleagă cum arată trecutul viu. Pentru mulți dintre ei, vizitele la Constantin Curecheriu au fost primele întâlniri autentice cu patrimoniul imaterial al Moldovei.
________________________________________
O viață întreagă sub semnul tradiției
Constantin Curecheriu este un om în care tradițiile și-au găsit locul firesc — în gesturi, în ateliere, în decorațiuni, în sunet, în mâini și în voce. A participat la zeci de festivaluri, a primit numeroase diplome și recunoașteri pentru prezențele sale la manifestările de iarnă din Iași, Hârlău, Pașcani, Târgu Frumos, Vaslui, Bacău, Vrancea, Flămânzi și București. A fost invitat în orașe mari din Europa și în comunități românești de peste hotare, ducând cu el Cerbul care pare să vorbească o limbă doar a lui.
Astăzi, la peste șapte decenii de viață, Constantin rămâne un reper — un meșter, un performer, un părinte al tradițiilor locale și un om al cărui nume este rostit cu respect în întreaga zonă Hârlău–Târgu Frumos–Ruginoasa.
________________________________________
De ce este un Tezaur viu
Pentru că tot ce face este mărturia unei tradiții care, fără el, s-ar pierde.
Pentru că a învățat meșteșugul de la zece ani și l-a dus la rang de artă.
Pentru că a transmis mai departe tehnicile, sensurile și simbolurile jocului Cerbului.
Pentru că a clădit comunități, a format oameni, a ridicat satul Sticlăria pe harta tradițiilor.
Pentru că în mâinile lui lemnul prinde glas, iar masca prinde viață.
Constantin Curecheriu este unul dintre acei oameni rari în care trecutul nu se conservă — se trăiește.