prelucrarea lemnului – realizarea mobilierului gospodăresc

Vâlceanul este o adevărată enciclopedie, un om atipic, care are ce povesti, pentru el lemnul fiind „viciu” şi „dependenţa” de care nu va scăpa niciodată. Spune că rădăcinile lui sunt pe malul Nistrului, pe lângă Cetatea Hotinului, a doua matrice stilistică, trunchiul, este pe malurile Begăi, Timişului şi a Bârzavei, iar capul, este aici, pe melaguri vâlcene. Fiu de chiabur, a rămas fără tată la vârsta de doi ani. „Tata a fost deportat, în anul 1945, în Siberia şi de atunci nu l-am mai văzut. Mama, Nadia, a murit pe când aveam şase ani, călcată de trenul în care circulam pe tampoane pentru a fi debarcaţi pe un câmp”, povesteşte cu o tărie de caracter extraordinară.