țese covoare oltenești

Ţesătoarea Maria Tantan din Tismana, recunoscută recent ca „Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii, realizează covoare pentru mănăstirile din România şi din străinătate, fiecare ţesătură creată de ea spunând o poveste.

Potrivit unui comunicat de presă de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, născută şi crescută în Tismana, Maria Tantan a fost înconjurată de tradiţiile şi meşteşugurile locale încă din copilărie. A învăţat arta ţesutului de la mama şi bunica sa, continuând astfel o tradiţie familială transmisă din generaţie în generaţie. De-a lungul anilor, a perfecţionat tehnici tradiţionale de ţesut, creând piese autentice care reflectă identitatea culturală a zonei Gorjului. Unele dintre covoarele sale au necesitat chiar şi şase luni de muncă intensă, fiind realizate cu precizie şi migală. Modelele tradiţionale olteneşti, care încorporează simboluri străvechi, sunt adesea adaptate cerinţelor lăcaşurilor de cult, dar păstrează mereu autenticitatea specifică zonei. „În Tismana, loc binecuvântat de tradiţii, Maria Tantan ţese nu doar covoare, ci şi povestea unei vieţi dedicate artei populare româneşti. Recunoscută recent ca ‘Tezaur Uman Viu’ de către Ministerul Culturii, această ţesătoare desăvârşită a devenit un simbol al pasiunii şi dăruirii pentru păstrarea meşteşugurilor autentice. Ţesătoarea, ale cărei mâini poartă semnele anilor de muncă, a realizat covoare pentru mănăstirile din România şi din străinătate, ajungând până în Grecia, Israel şi alte colţuri ale lumii. De-a lungul carierei sale a creat covoare care înfrumuseţează locuri sfinte, devenind o punte între tradiţia românească şi spiritualitatea universală”, se arată în comunicat.

Titlul de „Tezaur Uman Viu” este acordat de Ministerul Culturii persoanelor care contribuie în mod esenţial la păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial al României, iar Maria Tantan spune că aceasta a fost cea mai mare bucurie din viaţa ei.