Andrei Gheorghe – Olarul din Poiana și moștenirea ceramicii negre moldovenești
Originile unui meșteșug vechi
Andrei Gheorghe s-a născut la 24 martie 1938 în satul Poiana, comuna Deleni, județul Iași, într-o familie în care tradițiile locului aveau o forță aparte. Părinții săi, Neculai și Natalia Andrei, au crescut patru copii, iar meșteșugurile satului se învățau, ca în orice comunitate rurală de altădată, direct în gospodărie.
Poiana și Deleni nu sunt sate obișnuite: sunt două dintre cele mai vechi centre de ceramică din Moldova, cunoscute pentru vasele utilitare negre, nesmălțuite, realizate prin două arderi – una oxidantă și una reducătoare, tehnică ce conferă ceramicii culoarea specifică.
Aici a crescut Gheorghe, într-o lume în care roata olarului nu se oprea aproape niciodată, iar căruțele încărcate cu vase străbăteau cândva cătunele moldovenești.
Formarea unui meșter
A urmat patru clase la școala primară din sat, dar adevărata educație a primit-o în atelierul olarilor. Încă din copilărie a fost atras de lut și de roata care transforma pământul în obiecte folositoare. În comunitate circulă un principiu pe care îl repetă și astăzi: oala nu se face „din privire”, ci din cunoaștere, răbdare și experiență.
Acestea au fost temeliile formării sale ca meșter.
Ceramica din Poiana-Deleni a fost consacrată în întreaga regiune datorită unor olari celebri, între care Toader Nica ocupa un loc aparte. În acest mediu exigent și competitiv s-a format și Andrei Gheorghe, devenind, în timp, unul dintre ultimii și cei mai reprezentativi continuatori ai acestei tradiții.
Ceramica neagră – identitatea unei comunități
Vasele create de el sunt recunoscute prin culoarea gri închis și prin decorurile albe realizate cu var, numite „înflorături” sau „închistrituri”. Contrastul puternic dintre negru și alb conferă fiecărei piese un caracter sobru, dar elegant, ușor de recunoscut în gospodăriile moldovenilor.
Aceste vase au fost folosite generații la rând pentru apă, lapte, ciorbă, dar și în contexte rituale. Unele dintre cele mai căutate sunt „moșoaicele”, vase destinate pomenilor dedicate strămoșilor. În imaginarul local, combinația dintre negru și alb trimite la solemnitate, dar și la speranță, un echilibru simbolic care reflectă ciclul vieții.
Produsele realizate de Andrei Gheorghe au ajuns în colecții particulare și în muzeele etnografice din țară, devenind martori ai unei vetre de olari care, altfel, risca să se stingă odată cu timpul.
Atelierul și locul său în comunitate
Gheorghe a lucrat zeci de ani la roată. Cei care l-au întâlnit vorbesc despre răbdarea și rigoarea cu care modelează lutul, dar și despre felul în care explică tinerilor fiecare etapă a procesului.
În fiecare vară, atelierul lui primește vizitatori, copii și tineri care vor să înțeleagă cum ia naștere oala de Poiana. Fiecare dintre ei învață direct de la meșter, punând mâna pe lut, simțind rotația discului și descoperind tehnica veche de generații.
Prin aceste întâlniri, el a contribuit la formarea noilor generații din sat, transmițând un meșteșug aflat în prag de dispariție.
Târguri, expoziții și recunoașteri
Ani la rând, Andrei Gheorghe a fost o prezență constantă la târgul național de ceramică „Cucuteni 5000” de la Iași, eveniment ce reunește cei mai importanți olari ai țării. Vasele sale erau printre cele mai căutate, iar meșterul era privit cu respect de către specialiști și de către publicul larg.
Munca lui a fost recompensată prin numeroase premii și diplome oferite de instituții culturale și organizații de profil, confirmând calitatea și autenticitatea activității sale.
În 2022, statul român i-a acordat titlul de „Tezaur Uman Viu”, la categoria prelucrarea lutului, recunoaștere ce marchează o carieră de peste șapte decenii.
Transmisia meșteșugului către viitor
Andrei Gheorghe a format generații de tineri, prin tabere de creație organizate în sat și prin îndrumarea directă oferită celor atrași de olărit. A împărtășit cu generozitate toate etapele meșteșugului și a rămas un reper pentru comunitate.
În Poiana, numele lui este rostit cu respect. În lipsa unor școli formale, el a devenit un „profesor” pentru cei dornici să ducă mai departe tradiția ceramicii utilitare moldovenești.
O viață dedicată lutului
Andrei Gheorghe este unul dintre ultimii mari olari ai Moldovei și un simbol al unei lumi în care lucrurile se făceau cu migală, responsabilitate și bucuria muncii bine făcute.
Prin vasele sale negre, decorate cu var, prin talentul transmis generațiilor tinere și prin rolul său în păstrarea identității locale, el rămâne o figură esențială a patrimoniului cultural imaterial al Moldovei.
