IOAN PUMNEA
Păstrător al dansului popular și al culturii tradiționale din Țara Oltului și Rupea
________________________________________
Un destin care a împletit școala cu jocul popular
Într-un Brașov în care tradițiile au rămas mereu în fibra comunității, Ioan Pumnea s-a născut la 15 octombrie 1933, într-o familie simplă, Ana și Gheorghe, care i-au transmis de timpuriu respectul pentru cântec, joc și rânduiala satului românesc. Drumul său profesional a început în luminile școlii — învățător, profesor, apoi instructor de dansuri — însă, dincolo de orice titulatură, el a fost toată viața un slujitor al culturii tradiționale, un om care a trăit folclorul nu ca pe un repertoriu, ci ca pe un fel de a respira.
A urmat cursurile Școlii Normale din Sibiu și apoi Facultatea de Istorie-Geografie a Universității București, continuând cu Institutul Pedagogic. Această formare i-a dat nu doar rigoare, ci și o perspectivă largă asupra patrimoniului cultural, pe care avea să îl slujească o viață întreagă.
________________________________________
O jumătate de secol de artă, scenă și comunitate
Activitatea sa culturală acoperă peste cinci decenii, perioadă în care Ioan Pumnea a devenit unul dintre numele de referință ale folclorului coregrafic din zona Rupea, cu epicentrul la Dăișoara. A participat activ la viața artistică a satelor ardelenești, cunoscând din interior jocurile, strigăturile, obiceiurile și ritmurile locului. Această implicare directă a stat la baza formării sale ca interpret și ca îndrumător, iar ansamblurile coordonate de el au dus mai departe tradiții care altfel s-ar fi pierdut.
A fost prezent la marile festivaluri ale epocii, obținând nu mai puțin de 17 titluri de laureat la „Cântarea României”, precum și distincții importante: Medalia și Ordinul Cultural clasa I, „Toporașul de aur” la Zakopane, Premiul I la Festivalul de Artă Neagră din Tunisia. Scena a fost pentru el locul în care tradiția și munca devin vizibile, iar în spectacolele locale, naționale și internaționale a promovat dansurile din Țara Oltului, Rupea și satele Făgărașului: de la Ceata de feciori la Șezătoare, de la Plugar la Cununa Secerătorilor, de la Sânzâiene la obiceiul săsesc al „Lolelor”.
________________________________________
Copilăria – locul unde dansul a prins rădăcini
Încă de mic, Ioan Pumnea a învățat să joace în satul natal, descoperind treptat că, pentru el, dansul nu este doar distracție, ci limbaj. La vârsta de numai 12 ani pune deja în scenă, împreună cu elevii de la școala din sat, jocul moldovenesc „Rața” — primul semn al unui talent pedagogic și artistic ieșit din comun.
De la părinți a moștenit sensibilitatea pentru cântecele de șezătoare, doinele de dor și mai târziu cântecele de cătănie. În ele descoperea nu doar melodicitate, ci poveste, ritm de viață, o lume întreagă pe care, peste ani, avea să o traducă scenic.
________________________________________
Învățător, creator de ansambluri, mentor pentru generații
În plan profesional, Ioan Pumnea a fost mult mai mult decât un instructor de dansuri: a fost un formator de comunități. A înființat și coordonat majoritatea ansamblurilor folclorice din județ, oferind structură, disciplină și viziune formațiilor care au ajuns să reprezinte Brașovul în țară și peste hotare. Continuatorii săi — Moțoc Gheorghe din Făgăraș, Șofaru Gheorghe din Viștea, Moga Gheorghe din Recea, Gheorghe Debu din Săcele, Marcu Ioan și Drăgușin Angela din Codlea — sunt dovada că influența lui a fost reală și durabilă.
A lucrat mulți ani în cadrul Centrului de Creație al Județului Brașov, unde, chiar și după pensionare, a fost un reper. Pentru o perioadă a fost și director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov, având un rol major în punerea în scenă a ritualurilor și obiceiurilor locale.
________________________________________
Un intelectual al folclorului
Dincolo de scenă, Ioan Pumnea a fost un cercetător serios, preocupat de documentarea științifică a dansului popular. A publicat lucrări esențiale, precum Dansul dăișorean și Trei suite de jocuri populare, și a colaborat cu cineaști în realizarea filmelor Nunta de Mateiaș și Roata stelelor. Aceste producții au surprins obiceiuri românești, maghiare și germane din județul Brașov, păstrându-le într-o formă vizuală care trece testul timpului.
________________________________________
Cum îl vedeau cei care l-au cunoscut
Specialiști din mediul universitar și etnografi de renume au remarcat rolul său ca moderator al vieții cultural-artistice zonale. Era omul care punea în mișcare energiile satelor, care reușea să adune oameni, să reînvie tradiții și să transforme manifestări latente în spectacole pline de forță.
Ovidiu Papană, profesor universitar, sublinia că, în lipsa unor personalități precum Ioan Pumnea, multe obiceiuri ar fi dispărut. Dr. Ioan Praoveanu, etnograf, remarca rigoarea sa de cercetător și modul în care a reușit să transforme documentarea în artă.
________________________________________
Un tezaur viu al comunității
Pentru întreaga sa activitate, pentru responsabilitatea cu care a păstrat, transmis și înnobilat tradiția coregrafică a zonei Rupea – Dăișoara, Ioan Pumnea a primit titlul de Tezaur Uman Viu, recunoaștere firească pentru un om care nu a făcut niciodată distincție între viață și cultură populară.
